Zăpada

În grădina dumneavoastră, zăpada influenţează foarte multe elemente, în foarte multe moduri. Negestionarea corespunzătoare a acesteia poate influenţa negativ dezvoltarea plantelor, accesul, structura de ansamblu şi aspectul estetic al grădinii.

În principiu, zăpada modifică grădina prin greutate şi volum. Din această cauză, problemele cel mai des întâlnite se referă la îndepărtarea stratului de zăpadă sau la reconversia acestuia în apă, ce poate fi apoi eliminată prin drenare. Iată mai jos o listă cu cele mai importante cazuri legate de căderile abundente de zăpadă şi cu soluţiile aferente lor. Nu uitaţi că, în funcţie de poziţia geografică şi de altitudine, gravitatea acestor cazuri variază.

• În general, pentru o grădină obişnuită, un strat de până la 25 de centimetri nu reprezintă o ameninţare. Din contră, dacă zăpada nu se topeşte, ea modifică structura solului, ajută la irigare, grăbeşte putrefacţia resturilor vegetale rămase la nivelul solului şi protejează multe insecte aflate în diapauză (sau ouăle lor) de temperaturi prea scăzute. Altfel spus, menţine biotopul sănătos. Până la un punct, grosimea stratului de zăpadă este direct proporţională cu gradul de protecţie a solului. În acest caz, nu îndepărtaţi decât zăpada de pe căile de acces.
• În situaţia în care aveţi o seră, eliminaţi surplusul de zăpadă de pe acoperişul acesteia, pentru a reduce riscul de a se sparge sticla şi pentru a permite soarelui să lumineze plantele din seră în zilele senine.
• Anumiţi copaci şi arbuşti nu sunt obişnuiţi cu căderile abundente de zăpadă. Dacă remarcaţi aşa ceva (crengile lăsate la pământ sub greutatea zăpezii sau forma coroanei modificată semnificativ din aceeaşi cauză), scuturaţi plantele în cauză.
• În cazul coniferelor cu coroana bogată în partea de jos, asiguraţi-vă că zăpada nu le modifică forma. Cu cât e mai depărtată de trunchi, cu atât va înmuguri mai sărac la primăvară.
• Dacă grădina dumneavoastră se află în pantă, nu depozitaţi zăpada în partea de sus a acesteia. De asemenea, evitaţi construirea de nămeţi mari pe timpul iernii. E foarte probabil ca aceşti nămeţi să nu se topească până la primăvară, afectând (prin lipsa aerului şi prin greutate) calitatea plantelor sau a rădăcinilor de sub ei. Dacă cantitatea este foarte mare şi suprafaţa nu permite, este mai bine să vă achiziţionaţi un aparat de suflat zăpada şi să o redistribuiţi omogen pe suprafaţa grădinii, în afara zonelor de acces.
• Nu depozitaţi zăpada lângă zidurile casei sau lângă zidurile grădinii. Cu cât e mai mare stratul, cu atât vă va afecta zidul mai în profunzime. Cea mai bună soluţie este să alegeţi un loc retras cu orientare sudică.
• Dacă aveţi alei pietruite sau pardosite, nu călcaţi pe zăpadă înainte să o măturaţi. În felul acesta veţi reduce cantitatea de zăpadă care va rămâne lipită de pietre.
• Nu scuturaţi zăpada de pe plantele veşnic verzi (cum e saschiul) pentru a le ajuta. Aceste plante sunt obişnuite şi cu greutatea, dar şi cu căldura inerentă zăpezii.
• Majoritatea maşinilor de suflat zăpada transformă calitatea acesteia chiar în timpul procesului. Cristalele de gheaţă formate pot afecta scoarţa copacilor tineri şi tulpinile plantelor fragede. De aceea, este recomandat să nu îndreptaţi tunul de zăpadă către straturile cu flori perene sau către pomi.