Există specii ce se pretează cu lejeritate la transferul de afară în casă. Cu toate acestea însă, chiar dacă schimbăm mediul ambiental, bătrâneţea plantelor anuale survine după aproximativ aceleaşi norme. Din această cauză, atunci când mutăm plantele în interior este bine să înţelegem că e de preferat să întreţinem plantele şi nu să încercăm să le prelungim perioada de vegetaţie activă.
Există două tipologii diferite în modul în care abordăm această problemă. Prima este centrată pe aspectul plantei (aşadar pe prezent), pe când cea de a doua ia în calcul ciclul natural de viaţă, ce presupune topirea frunzelor începând cu luna septembrie şi posibila reîntinerire a plantelor – în cazul plantelor bulboase, de exemplu – în anul următor. Lista de sfaturi de mai jos încearcă să combine într-un mod constructiv cele două aspecte, astfel încât să puteţi aduce puţină toamnă în casă fără a afecta iremediabil ţinuta plantei, ciclul ei biologic şi, în ultimă instanţă, viaţa acesteia.
- Temperatura. Unul dintre factorii care poate declanşa desfrunzirea este limita termică. Majoritatea speciilor din zona noastră temperat continentală au această limită în apropierea valorii de 10º C. Plantele subtropicale, cunoscute în general la noi ca plante de apartament, reacţionează de la temperaturi de sub 15º C. Pentru a nu afecta brusc sănătatea plantei, reduceţi temperatura constant. Dacă dispuneţi de un hol mare, unde temperatura de confort poate fi mai redusă, este mai bine să lăsaţi plantele acolo. În acest fel, vor percepe temperatura ambientală ca pe o toamnă caldă.
- Lumina. Din cauza fotosintezei, marea majoritate a plantelor au nevoie de lumină pentru a-şi păstra frunzele verzi şi aspectuoase. Unele specii, cum sunt crinii de toamnă, reacţionează mai bine la lipsa luminii şi vor pierde numai unele frunze, păstrându-le pe altele intacte. La fel păţesc crizantemele. Muşcatele, pe de altă parte, se vor topi repede dacă nu au destulă lumină: frunzele vor deveni galbene (un galben omogen, nu pătat, plecând de la limb spre peţiol) şi vor cădea în mai puţin de o săptămână. Din această cauză, toate plantele, în afara celor de iarnă, trebuie ţinute lângă o sursă naturală de lumină.
- Aerul. Pentru plante, toamna nu este sinonimă cu deprecierea calităţii aerului. De aceea, exceptând bulbii, cormii şi tuberculii, depozitarea plantelor în pivniţe sau garaje este total neindicată. Încăperile casei trebuie aerisite cel puţin o dată pe zi, sau de două ori, dacă locuiţi într-o zonă urbană. Plantele nu preiau din aer numai dioxid de carbon şi trebuie să aibă acces la mult aer. Cu cât sunt mai aerisite, cu atât vor rezista mai bine în lunile care vor urma.
- Apa. Contrar credinţei comune, care spune că, începând din septembrie, plantele au nevoie de mai puţină apă, trebuie să vă informaţi cu atenţie în legătură cu fiecare specie pe care o aduceţi în casă. Diferenţele sunt imense, de la cactuşii care trebuie udaţi uşor o dată la două-trei săptămâni, la crăciuniţă care trebuie udată zilnic. La începutul toamnei, lipsa sau, dimpotrivă, excesul de apă poate modifica radical dezvoltarea plantelor de interior.
