Repicarea răsadurilor (adică sădirea sau transplantarea) se poate face de când apar primele frunze. Fie că sunt provenite din comerţ, fie din producţia proprie, răsadurile ar trebui sădite acum, în luna mai. Spre deosebire de plantele adulte, răsadurile au anumite vulnerabilităţi, în sensul că se pot îmbolnăvi mai uşor; adesea se înnegresc la bază şi cad, se subţiază şi mor, din lipsă de lumină sau exces de apă. Pentru a avea în luna mai răsaduri sănătoase, trebuia inițial să le semănaţi în pământ bun şi cald, preferabil sterilizat, la lumină, cu umiditate moderată menţinută prin acoperirea cu film transparent sau sticlă. Recomandăm, mai ales grădinarilor începători, care au avut ambiţia de a produce singuri răsadurile pentru anul acesta, puţină organizare: este bine să păstraţi plicul de la seminţe pentru a elimina în momentul repicării dubiile cu privire la identitatea plantelor. Dacă răsadurile sunt mai mărişoare, puteţi folosi folie anti-buruieni – o tehnică eficientă pentru a scăpa de activitatea migăloasă a plivitului.
Cum se aleg răsadurile?
Fie că este vorba despre răsaduri de legume sau de flori, plăntuţele cele mai bune sunt cele mai robuste.
Cum se scot răsadurile?
Cu câteva ore înainte de a scoate răsadurile, pământul trebuie udat cu apă călduţă. Apoi trebuie afânat în jurul plantei cu un beţişor sau cu un plantator. Când scoateţi planta, prindeţi de frunze şi tăiaţi până la o treime din rădăcină pentru a stimula creşterea rădăcinilor secundare. Dacă răsadurile au fost produse fără a folosi pământ (în vase), etapa aceasta nu mai există, fireşte.
Cum se pregăteşte pământul?
Pământul trebuie curăţat, săpat şi nivelat în prealabil. Dacă intenţionaţi să plantaţi răsadurile în ghivece şi jardiniere, umpleţi recipientele cu pământ până la trei sferturi din înălţimea vasului. Este bine să existe un substrat de calitate, de exemplu pământ de flori sau pământ din grădină amestecat cu îngrăşământ, mulci, cenuşă, turbă, zaţ de cafea, nisip, compost, var nestins – după caz. În cazul în care doriţi să folosiţi îngrăşământ, acesta este bine să fie pus înainte sau după plantarea răsadurilor, nu în timpul răsădirii. De exemplu, după o săptămână sau două de la repicare, puteţi hrăni sau fertiliza. Dacă aveţi reţineri în privința utilizării îngrăşămintelor minerale, există o mulţime de îngrăşăminte organice pe care le puteţi prepara în gospodărie, de exemplu din resturi vegetale (compost, coji de legume, resturi de pâine) macerate câteva zile. Nu hrăniţi plantele excesiv, pentru că acest lucru va fi în detrimentul lor.
Pregătirea gropilor se face în funcţie de planta pe care o răsădim. Dimensiunile şi nevoile individuale ale plantelor vor avea un impact hotărâtor în decizia asupra adâncimii şi distanţelor dintre plante. De multe ori, este necesar să turnaţi apă în gropile pregătite pentru repicarea răsadurilor. Dacă plantele care urmează să fie răsădite sunt căţărătoare, acum este momentul să fixaţi suportul (arac sau alt suport).
Tratamentul rădăcinilor şi sădirea propriu-zisă
În cazul celor mai multe legume, este important să daţi rădăcina printr-un amestec de pământ bun cu multă apă (de consistenţa mierii, sau ceva mai gros) înainte de a plasa rădăcina în pământ. Când acoperiţi cu pământ, este bine să apăsaţi ferm pentru a vă asigura că planta rămâne în picioare. Aveţi grijă să acoperiţi cu pământ puţin mai mult din tulpină faţă de nivelul iniţial, pentru a preveni înălţarea exagerată a plantei; excepţie de la această regulă fac ţelina şi salata, care se pot transplanta la aceeaşi adâncime.
Cum se udă răsadurile?
Pe lângă udarea abundentă din timpul procedurii de răsădire, răsadurile trebuie udate de două ori pe săptămână sau zilnic în primele două săptămâni (în funcţie de plantă şi condiţii) astfel încât pământul să fie permanent umed, dar nu mlăştinos.
