În ultimii douăzeci de ani clima a devenit tot mai fluctuantă. Chiar dacă percepţia noastră este destul de limitată în acest caz, plantele resimt din plin variaţiile inoportune de temperatură, seceta şi ploile acide. Grădinile noastre sunt expuse unui proces de schimbare nenaturală continuă împotriva căruia trebuie să luptăm ca să ne asigurăm de bunăstarea plantelor noastre şi de corecta amenajare a grădinii.
De unde începem
Cea mai bună soluţie este alegerea extrem de atentă a plantelor. De ce plante sădim primăvara devreme în grădină va depinde aspectul general al spaţiului, oricare ar fi elementele de suport perene. Deşi variabilele sunt mari (climă, orientare, mărime a spaţiului, buget etc.) şi presupun o cunoaştere amănunţită a biotopului şi a posibilităţilor acestuia, ele lasă întotdeauna suficient loc pentru variaţie.
Forsythia, cornul şi trandafirul turcesc sunt soluţii viabile pentru zona de tufişuri. Acestea pot varia suficient culoarea, lăsând destul loc pentru tăieri în forme sau, din contră, pentru explozii cromatice asortate; ca plantă covor este recomandat jneapănul, care are o bună rezistenţă la îngheţ, iar ca flori, ideale sunt lăcrămioarele, bănuţeii, saschiul cu petalele sale albastru închis, cicoarea şi ciuboţica cucului.
CEREȚI AICI O OFERTĂ DE PLANTE PENTRU GRĂDINA DUMNEAVOASTRĂ
Ce urmărim
Există două instanţe periculoase în cazul primăverilor răcoroase:
- Posibilitatea îngheţurilor târzii. Soluţiile de control sunt multiple şi urmăresc în principiu organizarea grădinii de aşa manieră încât frigul să poată fi prevenit sau stopat: protejarea plantelor perene printr-un strat suplimentar de pământ sau mulci, grija de a nu scoate prea repede ghivecele din casă sau de a nu planta prea devreme răsadurile de flori şi plante în grădină.
- Temperaturile joase persistente. De multe ori, chiar şi în grădinile amenajate, în foişoarele din grădină sau pe terasă, temperaturile care se menţin la niveluri joase pe termen lung pot fi mai dăunătoare decât un îngheţ. De aceea este bine să abordăm o manieră preventivă şi să scoatem majoritatea florilor numai după trecerea frigului. În acest fel vom obţine plante viguroase şi bogate în flori în mai, în loc să avem plăntuţe firave în aprilie.
Cazuri particulare
Dacă aveţi un lac sau chiar mai multe lacuri artificiale în grădina dumneavoastră, temperaturile joase se vor menţine mai mult pe durata lunilor de primăvară. Reduceţi acest efect prin ziduri de vegetaţie rezistentă sau chiar prin construcţii, cum ar fi foişoarele de grădină.
Amenajările curţilor interioare ar trebui să ia în calcul îngheţul. Sădiţi sau plasaţi plantele timpurii în spaţiile centrale şi protejaţi-le pe cele care înfloresc mai târziu fie la marginea unui gard închis (care blochează curenţii de aer), fie prin decoraţiuni adiacente care să funcţioneze ca elemente protectoare.
În cazul florilor de apartament, trecerea ideală de la căldura de interior la frigul potenţial de afară se realizează printr-un spaţiu intermediar neîncălzit, unde acestea pot rămâne aproximativ două săptămâni. În această perioadă ele vor fi udate regulat, obişnuindu-se în acelaşi timp cu diferenţa de temperatură. Un atare proces ar trebui să aibă loc în luna martie şi să nu se prelungească prea mult, pentru că lipsa de lumină naturală continuă poate afecta dezvoltarea plantelor şi a florilor în lunile ce vor urma.
Sunaţi-ne pentru mai multe detalii în legătură cu această problemă.
CEREȚI AICI O OFERTĂ DE PLANTE PENTRU GRĂDINA DUMNEAVOASTRĂ
Citiţi şi despre:
Tematizare după relief şi climă
