La începutul iernii, îngheţul devine o realitate esenţială care trebuie tratată foarte serios pentru a-i minimiza efectele asupra grădinii şi curţii dumneavoastră. În afară de situaţiile cerute de diverse plante cu nevoi speciale sau elemente din grădină care solicită mutarea într-un loc ferit de îngheţ, există fapte generale pe care le puteţi aplica eficient cu costuri reduse. Iată-le pe cele mai importante:
- Folosiţi vegetaţia moartă (dar sănătoasă) provenită din desfrunzirea naturală a plantelor pentru a proteja rădăcinile de suprafaţă şi plantele bianuale de îngheţ. Există două forme prin care puteţi realiza acest lucru: frunze moarte aşezate ca atare (sunt destul de eficiente, dar riscă să sufoce planta tăiată la nivelul solului dacă nu sunt îndepărtate în martie) şi mulciul (un amestec puţin mai consistent de frunze şi tulpini semi-putrede care îngraşă în acelaşi timp locul pentru anul următor).
- Nu udaţi în grădină decât în zilele foarte călduroase (peste 10 º C) şi în nici un caz în cantităţi mari. Dacă este absolut necesar să udaţi, luaţi în calcul că între intervalul udării şi următorul îngheţ trebuie să treacă minim 10 ore, pentru a permite apei să se scurgă de la suprafaţă şi pământului să redevină aproximativ uscat. Aceste estimări depind, fireşte, de tipul solului şi de cantitatea de apă implicate.
- Dacă aveţi un lac artificial în grădină, el trebuie să fi fost deja dezinstalat. Îngheţul poate distruge toată instalaţia de apă într-o singură noapte.
- Asiguraţi-vă că burlanele şi streşinile sunt curate. Îngheţarea acestora poate provoca neplăceri foarte mari dacă este urmată de ninsori grele.
- Cele mai multe plante perene din grădină nu vor avea probleme să gestioneze temperaturile mici de peste iarnă. Cu toate acestea, e de preferat să înveliţi pomii tineri, cu un trunchi mai subţire de 5 cm în diametru. În felul acesta, vă asiguraţi că îngheţul nu va afecta viaţa pomului şi că pomul va rodi normal în anul următor. Nu dezveliţi tulpinile atâta vreme cât mai există posibilitate de îngheţ. În mod obişnuit, dezvelirea trebuie făcută la sfârşitul lunii martie.
- Asiguraţi-vă că apa provenită din dezgheţarea spontană a zăpezii din grădină are unde se scurge. În caz contrar, dacă dezgheţul este urmat de un îngheţ în noaptea următoare, acesta va afecta plantele prinse în zona cu apă. Drenarea apei este foarte importantă şi pentru că nu permite vegetaţiei să se hrănească într-o perioadă în care ar trebui să stagneze.
Îngheţul trebuie privit în primul rând ca o potenţialitate, şi abia apoi ca realitate continuă. De cele mai multe ori nu îngheţul este cel care afectează buna desfăşurare a vieţii plantelor din grădină, ci alternanţa dintre perioadele de îngheţ şi perioadele calde. De aceea, oricare ar fi problema cu care vă confruntaţi, urmăriţi desfăşurarea meteorologică cu mare atenţie. Dacă aveţi plante la care ţineţi în mod special şi dacă aceste plante pot fi mutate într-un spaţiu închis, ferit de îngheţ, nu ezitaţi: este foarte probabil ca temperatura constantă să le ajute în aşa fel încât anul următor să fie mai rodnice şi să aibă o creştere vegetativă mai bună.
