Indiferent de tipul grădinii pe care l-aţi ales, de temă, de stil sau de orientarea geografică ori simbolică, există posibilitatea să adăugaţi elemente noi, insolite, pentru un plus de viaţă în spaţiul dumneavoastră. Consideraţi-le ornamente suplimentare sau accesorii menite să întărească variaţia vegetală de care dispuneţi deja.
- Grădina de fluturi. Dacă în spaţiul european ea îşi găseşte originile undeva în secolul XIX britanic, în conservatoarele devenite sere de fluturi, în Orient moda e mult mai veche. Cea mai rapidă şi eficientă soluţie este să plantaţi flori care atrag lepidopterele (în special flori bogate în polen). Iată câteva dintre acestea: salvia, verbina, floarea soarelui, tagetes, garoafe, maci, sau buddleia. Reţineţi că fluturii atrag insecte, de obicei anumite hymenoptere, dar şi muşte.
- Amenajaţi într-un colţ al grădinii, sau într-un spaţiu separat de aleile principale, un loc cu o alură stilistică total distinctă: un pin tăiat după moda japoneză într-o grădină italiană, conifere plângătoare în parcul englez, o bancă art deco în desenul mai vast şi mai clasic al unei grădini ce mizează pe simetrie şi geometrie. Efectul este cu atât mai violent cu cât dezvoltă în spaţii restrânse un alt look, dintr-o altă temă.
- Dacă vegetaţia vă permite, construiţi în jurul unui trunchi de copac o terasă joasă, ce poate folosi la odihnă, dar care adaugă un loc autentic în desfăşurarea peisajului.
- Variaţi ieşirile şi intrările din şi în grădină; aceste locuri tind să devină monotone şi sunt, în general, ultimele părţi pe care se gândeşte grădinarul să le modifice. Dar nu există nici o regulă sau raţiune după care intrările să fie aceleaşi.
Observaţi care sunt plantele ce par să crească mai bine, încercaţi să determinaţi de ce şi folosiţi-vă de aceste informaţii ca să vă îmbogăţiţi locul cu mai multă floare. În general gradul de înflorire se poate modifica foarte mult dacă eficientizăm condiţiile mediului înconjurător.